O palma si de la capat

Draga cititorule, nimeni nu este mai indreptatit ca tine sa ma condamne si sa ma copleseasca cu injurii in cazul in care articolul meu contravine bunelor moravuri si obiceiurilor crestine. In cele din urma, cu totii ajungem intr-un moment in care suntem palmuiti de trecut si scuipati de prezent. Viitorul nu mai conteaza in momente de genul asta. Atunci cand reusesti sa intelegi originea intoxicatiilor care iti macina memoria, ai tendinta sa te intrepti fara indoiala asupra mucegaiului care te umbreste inca din trecut. Sunt clipe de revolta peste care nu poti sa treci si pe care nu ai cum sa le castigi, esti un invins inainte de a incepe lupta. Sunt un produs al unei conjuncturi nefavorabile, incapabil sa decida singur asupra reactiilor si asupra relatiilor cu cei din jur. Ne nastem goi si limpezi la gandire, ca o foaie velina, pregatita sa fie mazgalita de creion. Unele foi devin plansele de lucru pentru artisti care desavarsesc tablouri geniale sau combinatii incantatoare ochiului prin coloristica, optimism si pofta de viata. Exista si desene obtuze, stangace sau chiar obsesive. Actionezi in viata conform acestor picturi si a mesajului pe care ele il transmit. Unii dintre noi sunt doar niste linii frante care se reiau la nesfarsit, fara nimic creativ si cu o gandire extrem de limitata din cauza pictorului. Eu am crezut ca sunt o sclipire de geniu al unui artist neinteles, insa pictorul meu este un monstru infatuat, fara sperante de viata si razbunator pe propriile realizari artistice. Regula lui de aur este:"picteaza in uleiuri ieftine si lasa tabloul sa decada cu fiecare neimplinire". Pictorul meu nu este complex, desi lui asa ii place sa se prezinte, el uraste desenele reusite si pretinzand ca oricand se poate ridica la rangul lor, le denigreaza creatorii. Il condamn pentru ca m-a creat ca sa aiba ce dusmani. Mi-a insuflat sentimentul de normalitate atunci cand toate liniile pe care mi le aplica erau discordante cu totul din jur. Il detest pentru fiecare pata de culoare aruncata cu antipatie si scarba pe plansa mea imaculata. Numai un pictor nebun isi distruge infaptuirile dar eu merg mai departe si spun ca numai o fiinta malefica are puterea de a ingradi mintea, tineretea si dreptul la normalitate al oricarei planse care se desfasoara absolut conditionat de-a lungul unei copilarii, adolescente...o viata netraita de...oricare dintre noi/voi...
Ma intorc impotriva pictorului meu si ii declar ca stralucesc mai tare ca niciodata aici pe perete, dupa un sfert de veac. Iar multi vizitatori pe care nu am stiut sa ii pretuiesc la timp, se intorc din cale pentru a ma mai privi o data...si creatorule, voi folosi a doua sansa in favoarea anilor ce vor veni.

Sa "snobim" ca doar e criza!

O sa imi aduc aminte de azi pentru ca in seara asta cineva mi-a amintit ca e important sa traiesti clipa si ca mai mult decat atat, e sanatos pentru minte sa ai asteptari de la cei din jur...Ii multumesc pentru ca respectul si-l arata mai ales prin momentele de tacere atunci cand eu ma umplu pana la refuz de vorbe...in seara asta cuvintele vin greu...incerc sa le leg pentru a ma agata de o fraza de multumire insa e greu sa fii si destept si surprins in acelasi timp. Nu ma asteptam la cadoul de "Craciun" din seara asta...Chiar daca se cheama ca "snobesc", sunt mandra de Mrs. Dallaway (noua mea confidenta electronica). Va asigur ca in cel mai scurt timp ma apuc sa scriu cartea pe care o planuiesc de ceva vreme...pana atunci inca o data multumesc I. pentru laptop. Noapte buna!