"Mogulitor"...

Dragii mei, "Regele a murit, Traiasca Regele"! Concret, ieri si azi "mocirla" a avut drept la varsta. Nu va eschivati, nu fiti frustrati, ba din contra mandriti-va cu tineretea ei! In ultimele doua zile am pierdut ceva...si anume parghia "scuzelor". Am implinit varsta legala la care nu ne mai putem agata de umbra trecutului. Cu toate astea, oricat de mult ne-am fi dorit, tineretea nu ne ridica din noroi ci ne afunda mai tare. Nu exista loc de tristete sau revolta. Cei mai multi sunt "moguliti" de furnalul in care arde mocnit si linistit orice idee de salvare, orice miros proaspat de viitor frumos...Nu va lacomiti si nu sperati tinerii mei la mai bine. Tineretea voastra este putreda si infestata la nivel celular de ignoranta si dezinteres. Ea o sa va intoarca sigur acolo unde parintii vostrii si-au pierdut cei mai frumosi ani. Nu va intreaba nimeni ce optiune ati avut sau unde ati aruncat stampila. Nu incercati sa va revoltati contra fraudei, ea este departe de voi...In mocirla anilor vostrii, frauda este mult prea timpurie. Acum colcaie in nucleele voastre arma nepasarii si a imbecilitatii juvenile. Dar nu va fie frica, timpul le rezolva pe toate...nu cititi, nu va informati, acestea sunt actiuni inutile atunci cand regresul este inevitabil. Ma inneaca mirosul ranced al prostiei juvenile si tristetea unui viitor "innobilat" cu puroi manelistic...Sa fiti sanatosi ca sa le puteti duce. De altfel, tinerii mei, promit sa ma indurerez ori de cate ori veti demonstra ca locul meu e departe de intoxicatia din ograda voastra.

Cam asa a fost pe 24 octombrie....

Foto realizate de Sebastian TIBA, caruia ii multumim pentru profesionalism!

Va invit sa ne reamintim cum a fost pe 24 octombrie...mai tineti minte?

Draga Ancut...ploua cu tacere

De curand ma gandeam cam cat % din realizarile care imi sunt date sa le traiesc intr-o viata, am reusit sa le parcurg in acest an...Este infiorator gandul ca in mai putin de 12 luni am trecut peste atatea etape...Nu stiu daca este bine, cu atat mai mult nu am idee cate lucruri mai sunt de bifat in lista. Implinirile sunt dincolo de euforia momentului, un manunchi de intrebari si de tristete. Timpul trece nepasator pe langa tine. Din cand in cand, iti mai trimite oferte magulitoare de a te intoarce in trecut. Daca accepti, risti sa revii de acolo mult mai batran decat atunci cand ai acceptat oferta timpului... Eu ma intorc de cel putin 2-3 ori pe zi in trecut. Ce sanse sunt ca ceea ce am trait sa revina in prezent sau viitor...Aproape nule! Si atunci de ce mai sper? de ce refuzul de a accepta celula prezentului? In lumea mea, departe de umbrele frustrate care imi sufla in ceafa la orice pas, demitizez frica de necunoscut...Intr-o alta dimensiune a timpului, lucrurile au alt contur, iar teama este cel mai frumos sentiment cu putinta. Acolo, nu exista tinerete ci doar un amestec ametitor de prezent si viitor. In lumea mea, povestile voastre sunt reale. Ceea ce voi nu ingaduiti sa se intample in cotidianul vostru, este permis in sfera mea.Ce sanse sunt ca cele doua dimensiuni sa se suprapuna, iar personajele mele sa fie ademenite de izul nimicitor al nepasarii voastre? Inchid ochii, seara vine doar atunci cand o invit...si aduce cu ea linistea concreta din sfera mea. Suflul cald al lunii imi trimite in camera puterea de a visa...Concret nimic nu ma sperie, totul este firesc. Este posibil ca tot ce ma sperie la voi sa imi fie o oaza de liniste in supradimensiune? Pasii vostrii se aud din ce in ce mai departati...aici e multa liniste, aproape ireal si totusi va sigur ca nimic nu mi s-a parut mai adevarat vreodata. Nimic din ceea ce va apartine nu imi mai este alaturi. Sunt libera sa fiu ce imi doresc, sa cred ca tineretea este o inventie de-a voastra si probabil cea mai oribila arma impotriva firii.