marți, 1 decembrie 2009

Draga Ancut...ploua cu tacere



De curand ma gandeam cam cat % din realizarile care imi sunt date sa le traiesc intr-o viata, am reusit sa le parcurg in acest an...Este infiorator gandul ca in mai putin de 12 luni am trecut peste atatea etape...Nu stiu daca este bine, cu atat mai mult nu am idee cate lucruri mai sunt de bifat in lista. Implinirile sunt dincolo de euforia momentului, un manunchi de intrebari si de tristete. Timpul trece nepasator pe langa tine. Din cand in cand, iti mai trimite oferte magulitoare de a te intoarce in trecut. Daca accepti, risti sa revii de acolo mult mai batran decat atunci cand ai acceptat oferta timpului... Eu ma intorc de cel putin 2-3 ori pe zi in trecut. Ce sanse sunt ca ceea ce am trait sa revina in prezent sau viitor...Aproape nule! Si atunci de ce mai sper? de ce refuzul de a accepta celula prezentului? In lumea mea, departe de umbrele frustrate care imi sufla in ceafa la orice pas, demitizez frica de necunoscut...Intr-o alta dimensiune a timpului, lucrurile au alt contur, iar teama este cel mai frumos sentiment cu putinta. Acolo, nu exista tinerete ci doar un amestec ametitor de prezent si viitor. In lumea mea, povestile voastre sunt reale. Ceea ce voi nu ingaduiti sa se intample in cotidianul vostru, este permis in sfera mea.Ce sanse sunt ca cele doua dimensiuni sa se suprapuna, iar personajele mele sa fie ademenite de izul nimicitor al nepasarii voastre? Inchid ochii, seara vine doar atunci cand o invit...si aduce cu ea linistea concreta din sfera mea. Suflul cald al lunii imi trimite in camera puterea de a visa...Concret nimic nu ma sperie, totul este firesc. Este posibil ca tot ce ma sperie la voi sa imi fie o oaza de liniste in supradimensiune? Pasii vostrii se aud din ce in ce mai departati...aici e multa liniste, aproape ireal si totusi va sigur ca nimic nu mi s-a parut mai adevarat vreodata. Nimic din ceea ce va apartine nu imi mai este alaturi. Sunt libera sa fiu ce imi doresc, sa cred ca tineretea este o inventie de-a voastra si probabil cea mai oribila arma impotriva firii.

Niciun comentariu: